În sarcină se testează glicemia pentru a depista diabetul gestațional, o creștere a zahărului din sânge care apare pentru prima dată în timpul sarcinii și care, netratată, poate afecta atât mama, cât și copilul. Testarea este recomandată pe scară largă, nu doar femeilor cu risc, pentru că afecțiunea nu dă adesea simptome. Înainte să te hotărăști ce, când și cum faci, merită să parcurgi câteva criterii clare, pe care le descriem mai jos.
Criteriul 1: înțelegi de ce se schimbă glicemia în sarcină?
În sarcină, placenta produce hormoni care fac celulele mai puțin sensibile la insulină. Este un mecanism firesc, prin care organismul mamei asigură glucoză pentru copil. La majoritatea femeilor, pancreasul compensează producând mai multă insulină. La unele însă, compensarea nu e suficientă, iar glicemia rămâne mai mare decât ar trebui. Acesta este diabetul gestațional. Nu este cauzat de un „păcat alimentar” și nu apare doar la femeile cu exces de greutate, deși acesta este un factor de risc.
De obicei, situația se normalizează după naștere, dar femeile care au avut diabet gestațional au un risc mai mare de a dezvolta diabet de tip 2 mai târziu, de aceea controalele ulterioare sunt importante.
Criteriul 2: știi de ce este important să depistezi problema?
O glicemie crescută în sarcină poate duce la un copil mai mare decât media, la complicații la naștere, la hipoglicemie la nou-născut și la creșterea riscului de tensiune mare la mamă. Vestea bună este că, atunci când este depistat, diabetul gestațional se poate gestiona prin alimentație, mișcare și, dacă medicul consideră necesar, tratament. Fără testare, multe cazuri ar trece neobservate, pentru că simptomele (sete, urinat des, oboseală) se confundă ușor cu cele obișnuite ale sarcinii.
Criteriul 3: știi ce teste se folosesc?
Medicul poate recomanda glicemia din sânge, la începutul sarcinii, mai ales dacă există factori de risc, și un test cu încărcare cu glucoză, de regulă în a doua parte a sarcinii. Testul presupune să bei o soluție dulce, cu o cantitate de glucoză stabilită de protocol, apoi să se recolteze sânge la anumite intervale. Variantele diferă în funcție de ghidurile folosite și de recomandările medicului. Cum decurge testul de toleranță la glucoză, ce să te aștepți și ce înseamnă valorile sunt explicate în materialul despre testul de toleranță la glucoză (TTGO).
Nu schimba singură varianta de test. Dacă ai nelămuriri sau o problemă care îți face testul dificil, vorbește cu medicul înainte, nu în dimineața analizei.
Criteriul 4: te-ai pregătit corect pentru test?
Pregătirea contează pentru un rezultat corect. Laboratorul îți spune de câte ore ai nevoie de pauză alimentară și ce poți bea. Cu zilele dinainte, mănâncă normal, fără să elimini carbohidrații și fără să te îndopi cu dulciuri: o alimentație neobișnuită poate schimba rezultatul. Testul durează câteva ore, așa că ia cu tine ceva de citit, apă plată (dacă ți se permite), o gustare pentru după și haine comode. Eforturile intense și fumatul în timpul așteptării sunt de evitat, iar mersul în exces poate modifica valorile.
- Întreabă laboratorul cât trebuie să durezi fără mâncare.
- Nu schimba brusc alimentația înainte de test.
- Spune dacă ai greață marcată în dimineața respectivă; poate fi nevoie de reprogramare.
- Rămâi în sala de așteptare pe durata testului, conform instrucțiunilor.
Criteriul 5: cum interpretezi un rezultat?
Un rezultat în limite nu înseamnă că ești scutită de atenție: medicul poate repeta testul sau poate urmări glicemia, dacă apar simptome sau alți factori de risc. Un rezultat modificat nu este un verdict definitiv, ci un motiv de evaluare. De multe ori se repetă testul sau se cere o a doua analiză pentru confirmare. Diagnosticul de diabet gestațional îl pune medicul pe baza valorilor și a criteriilor folosite în cabinetul respectiv. Evită comparațiile cu alte gravide, pentru că protocoalele și pragurile pot diferi.
Criteriul 6: ce se întâmplă dacă rezultatul arată diabet gestațional?
Medicul îți explică planul: alimentație echilibrată, repartizată în mese mici și regulate, cu carbohidrați de calitate; mișcare ușoară, adaptată sarcinii; automonitorizarea glicemiei la domiciliu, la intervale stabilite; și, uneori, insulină sau alt tratament. Este posibil să fii îndrumată către un diabetolog și către un dietetician. Majoritatea femeilor care urmează planul au sarcini cu evoluție bună. Nu te învinovăți: rolul tău este să urmezi recomandările și să ceri sprijin când ai nelămuriri.
Criteriul 7: ai în vedere perioada de după naștere?
După naștere, medicul recomandă de regulă o reevaluare a glicemiei, pentru a vedea dacă s-a normalizat. Chiar dacă rezultatul este bun, controalele periodice rămân utile, pentru că riscul de diabet pe termen lung este mai mare. Alăptarea, alimentația echilibrată și mișcarea regulată contribuie la sănătatea ta metabolică. Dacă ai planuri pentru o nouă sarcină, discută din timp cu medicul, pentru ca glicemia să fie evaluată încă de la început.
Mituri care dau bătăi de cap
Se aude că dulciurile mâncate în sarcină „provoacă” diabet gestațional; în realitate, cauza este mai complexă și ține de hormoni, de gene și de alți factori. Se mai spune că testul cu glucoză „face rău copilului”, ceea ce nu este susținut de recomandările medicale, deși soluția poate fi neplăcută ca gust. Nici faptul că ai avut glicemii normale înainte nu garantează că ele rămân normale în sarcină. Iar nerespectarea testului din teamă nu rezolvă problema, ci o poate ascunde. Informații generale despre analizele de biochimie, la care poți reveni oricând, găsești în secțiunea de biochimie.
Pentru cine vrea să parcurgă mai multe materiale despre analize de laborator, de la glicemie la hormoni, MedicalAzi le explică în limbaj obișnuit, ca pregătire pentru discuția cu medicul care urmărește sarcina.
